Filmul “Grozăviile lumii” (Világrém)

Produs in anul 1920 la Cluj Napoca acest film – după cum arăta regizorul clujean Xantus Gabor – ”poate fi considerat considerat prima peliculă de popularizare științifică din lume, primul pseudo-documentar din istoria filmului, care prelucrează o problemă majoră a acelor vremuri: răspândirea bolilor venerice, în special a sifilisului. Filmul a fost realizat de către producătorul şi regizorul [n.n. mason] Jenő Janovics, împreună cu profesorul doctor C. Levaditi, renumit medic venerolog reîntors la Cluj de la Paris, cu concursul renumitului ginecolog prof. dr. Dominic Stanca, fondatorul Clinicii de Obstetrică-Ginecologie din Cluj”.

Filmul a fost cel mai important din categoria lui în producția cinematografică transilvăneană. S-a mai încercat și anterior realizarea unor filme cu scop educativ în domeniul sănătății, dar fără un succes notabil. ”Világrém” a fost primul film vizionat la nivel de mase, fiind proiectat în toate marile localități din Transilvania.

Ar fi de menționat contextul economic, politic si social în care a apărut această producție. Începând cu secolul al XIX-lea, începuse să se schimbe concepția generală despre vindecare şi atitudinea faţă de boli: a devenit din ce în ce mai generalizată ideea ca medicii să controleze toate domeniile vieții, discursul medical despre igienă dobândind din ce în ce mai multă popularitate în întreaga Europă. După Primul Război Mondial, sănătatea şi integritatea corporală a populației a devenit din ce în ce mai importantă pentru conducători și dus la o serie de programe de reformă în Europa. Şi în România, în noul stat național, sănătatea națiunii a devenit prioritară: au fost înființate o serie de instituții medicale, medicii făceau parte din comitete administrative din diferite domenii – de exemplu în echipele de redacție ale organelor de presa etc. Pe baza istoriografiei vremii, se pare că aceste reforme erau mult mai puternice în Transilvania, decât în alte părți ale tării. Acest proces exhaustiv de medicalizare se afla în strânsă legătură cu viziunea eugenică a elitelor, la modă în epocă, care milita pentru crearea unei comunități naționale cu o sănătate de fier.