Prim-arhitect al Clujului, Pakei Lajos (1853-1921) ”are o poveste fascinantă care încă inspiră multa lume, mai ales pe cei care mai au tăria de caracter sa creadă în deontologia profesională, respectiv în pasiunea pentru vocația lor”, după cum îl caracteriza istoricul Varga Attila. Drumul spre visul de arhitect a început cu multe călătorii și cu șansa participării în echipa arhitectului danez Theophil Hansen care, în anul 1879, atunci când Pakei a absolvit Academia de Arte din Viena, lucra deja la construirea Parlamentului din Viena. Baronul Hansen a fost cel care l-a invitat pe tânărul arhitect clujean sa se alăture echipei sale, ceea ce s-a și întâmplat pentru o scurtă perioadă de timp.
Reîntors acasă, unic fiu al familiei, pentru a-și sprijini părinții, în pofida oportunităților profesionale din marile capitale europene, acesta credea în existența unui stil transilvan care ar putea scos în evidență mai bine pentru a înfrumuseța aceasta zonă de la marginea imperiului.
24 aprilie 1887 este data inițierii sale în Loja ”UNIO” din Cluj sub obediența Marii Loji Simbolice Maghiare unde, conform aceluiași istoric Varga Attila, într-un singur an a urcat două trepte în ierarhia masonică: a fost numit calfă pe 27 mai, iar trei zile mai târziu, pe 30 mai, maestru. La trei decenii și mai bine de la inițierea sa, Pakei Lajos a fost elogiat pentru merite deosebite în folosul comunității, dar și al atelierului sau.
Stins din viață fără urmași, Pakei Lajos a lăsat o moștenire în piatră din care amintim: în Cluj-Napoca – Hotel New York / Continental / Conti, Casino, Chios, Academia de Comerț, clădirea Universității Tehnice, soclul statuii lui Matei Corvin, soclul statuii Reginei Elisabeta, gardul de fier al Bisericii Sfântul Mihail; în Transilvania – bisericile unitariene din Belin (jud. Covasna), Delenii (jud. Mureș), Firtănuș (jud. Harghita), din Odorheiu Secuiesc, biserica catolică din Târnăveni, castelul Teleki din Chinari (jud. Mureș), castelul contelui Istvan Teleki din Dumbrăvioara (jud. Mureș), castelul lui Tivadar Beldy din Budil (jud. Brașov), castelul lui Istvan Ugron din Zău de Câmpie (jud. Mureș), soclul statuii Wesselenyi din Jibou (jud. Sălaj); în străinatate – soclul statuii Maria Terezia din Bratislava, casa lui Janos Fadrusz (sculptorul care a realizat statuia lui Matei Corvin, un alt simbol al Clujului) din Budapesta.
