Loja „Steaua României”

Bulevardul Carol I, Iași, România

La 24 martie /5 aprilie, anul 1866, la Iaşi îşi aprinde luminile Loja “Steaua României” (L’Etoile de la Roumanie) sub obedienţa Marelui Orient al Franţei. Printre fondatori se numără: Gheorghe M. Şuţu – Venerabil, Jean Manolescu-Mlădin, I.G. Holban, Vasile Pogor, Adolf Hennig, Theodor Galitz, dr. G. Otremba, Petru P. Mavrogheni, Constantin Lăzărache (servitor în casa și Templul Lojii), Argyropoulo Emanoil (fiul domniței Ralu Caragea), Demetre Rossetti, George Cimara. Este important de precizat că în aceasta loja erau mulți reprezentanți ai marii boierimi moldovene, fanariote și chiar muntene (Cornescu, Grădișteanu), precum și personaje din anturajul imediat al lui Alexandru Ioan Cuza: colonelul Mavriki, doi frați ai Doamnei Elena Cuza (nascută Rosetti-Solescu) sau Dimitrie Cozadini (văr primar și om de incredere al fostului domnitor).
După origine, membrii Atelierului proveneau din mai toată Europa: Franţa, Elveţia, Germania, Italia, Cehia, Galiţia, Polonia, Austria, Macedonia, Rusia, Grecia. Evreii, în special cei din mediul financiar-bancar, erau şi ei bine reprezentaţi în ciuda unor manifestări antisemite din epocă.

Chiar în primii ani ai funcționării lojii „Steaua României”, lojile franceze care urmau Ritul de Memphis au trecut printr-o criză provocată de membrii dizidenți. Astfel, Marele Orient al Franței, organul tutelar, ceru la 1867 lojilor moldovenești să renunțe la orice legătură cu ritul ”eretic” (de Memfis). Acestea urmară recomandarea, aderând la Ritul Scoțian sub obediența directă și unică a Marelui Orient al Franței. În consecință, la 14 iunie/ 2 iulie 1868 Loja „Steaua României” adoptă Regulamentul Interior, care este tipărit la Tipografia „Junimea”, iar la 21 august 1868 are loc recunoașterea solemnă a Lojii „Steaua României”, de către Plenipotenţiarul Marelui Orient al Franţei, Auguste Carence.
Loja organiza trei ţinute lunar (la datele de 10, 20 şi sfârşitul lunii) în Templul de pe strada Carol.

Avântul luat de mulțimea de proiecte economice născute după Unirea Principatelor antrenase participarea multora dintre boierii conservatori. Aplicarea proiectelor fără cooperarea capitalului evreiesc era un lucru anevoios. De aceea găsim în multe cazuri numele lui Petru Mavrogheni și al lui Emanoil Costaki-Epureanu alături de cele ale marilor bancheri din Iași. De exmplu, Iacob Negruzzi și Dimitrie Cozadini se aflau împreună cu Neuschotz la conducerea societății de credit “România”.
Dinamica schimbărilor social-politice a pus membrii Lojii (unii boieri conservatori, alții burghezi în curs de emancipare) în situația de a alege tabere politice diferite. În consecintă, cel mai probabil după 1871,  „Steaua României” va intra în adormire lăsând in urma sa:
1.Societatea Literara “Junimea”.
2.Loja “Paix et Union” constituită în principal din evrei.
3.Jockey Club-ul din Iași, cerc exclusivist compus dupa omonimele din Paris și Londra, întemeiat în 1875 de boierii dornici de întâlniri mondene, de curse de cai și de partide de vânătoare grupați în jurul beizadelei Iorgu Șuțu.

La 14 mai 1875 și doar până în 1885 se produce redeşteptarea R∴ L∴ „Steaua României” din Iaşi tot sub obedienţa Marelui Orient al Franţei, dar doar sporadic și doar cu câțiva din membrii marcanți.
O nouă reaprindere a luminilor are loc în 1905, la Paris, acolo unde un grup de maeştri masoni români, sau cu legături româneşti, se grupează într-o lojă căreia îi dau acest nume distinctiv. Dar numai după câţiva ani „Steaua României” intră din nou în adormire şi îşi reaprinde lumnile la Bucureşti la 15 octombrie 1924 la iniţiativa ing. Arthur Popescu, sub obedienţa Marelui Orient al Franţei şi recunoscută la 26 mai 1926 de către Marea Lojă Naţională a României.

La Bucureşti pe 12 – 24 iulie 1925 are Loc Adunarea Extraordinară a Federaţiei Lojilor Române, de sub Obedienţa Marelui Orient al Franţei, la care participă Lojile: „Dreptatea” din Braşov, „Solidaritatea”, „La Travail”, „Unirea” şi „Steaua României” din Bucureşti, „Fraternitatea” din Cernăuţi, „Discipolii lui Pitagora” din Galaţi, „Libertatea” din Ploieşti, și „Acacia” din Bârlad. La această adunare s-a hotărât să fie constituit Marele Orient al României și întreprinderea demersurilor necesare pe lângă Marele Orient al Franţei pentru recunoaşterea acestuia ca Putere Masonică Naţională Independentă.

După acest eveniment, la scurt timp, la 20 – 21 octombrie 1926 are loc, la Bucureşti, dividerea Lojii „Steaua României” în Loja „Coroana” şi Loja „Unio Dacorum.”

Visited 1052 times, 3 Visits today

Posted in Fapte

Related Listings