Ipoteza ca Horea (1731-1785) ar fi fost mason a fost lansata de istoricul clujean Ioan Chindriș. Cercetătorul a descoperit și publicat un discurs ținut la o întrunire masonica din Viena, in limba româna (ba chiar, se pare, in graiul vorbit în Munții Apuseni), la o data la care Horea se afla, se pare, in capitala imperiului. Istoricul susține ca discursul nu aparține unui personaj neinițiat în francmasonerie. Dimpotrivă, este un discurs rostit de un om care cunoștea simbolistica francmasonica. Prin urmare, daca autorul acestui discurs a fost cu adevărat Horea, așa cum presupun numeroși istorici, atunci el nu era un ,,profan” invitat la o agapă masonică, ci un membru cu drepturi depline al acestei organizații.
A fost trădat și executat prin tragere pe roată in Alba Iulia, pe Dealul Furcilor.
Constructor de biserici din lemn, dintre care unele încă mai există – cum ar fi cea din Cizer, jud. Cluj (1773) aflată în prezent la Muzeul Transilvaniei din Cluj-Napoca, se presupune că ar fi lucrat și la Biserica Ortodoxa din Oradea ”cu lună”. Considerat unul din promotorii independenței și autodeterminării românilor din Transilvania.
