Unul dintre cei mai importanți francmasoni clujeni a fost şi primul premier pe care orașul de pe Şomeş l-a dat României – Alexandru Vaida Voevod (1872-1950). El a intrat în loja Ernest Renan, aparținând Marelui Orient al Franței, în anul 1919, în timpul Conferinței de Pace de la Paris, cu scopul de a crea în acest fel un avantaj delegației românești în negocierile cu reprezentanții Marilor Puteri.
”Vaida Voevod a mărturisit el însuși acest lucru în repetate rânduri, încercând însă să creeze impresia că legăturile sale cu francmasoneria s-ar fi limitat la acest unic unic episod. Documentele existente în colecțiile Muzeului National de Istorie a Transilvaniei sugerează însă că legăturile lui Vaida Voevod cu masoneria nu au fost conjuncturale, ele putând fi urmărite documentar până în anul 1930”, scrie Tudor Sălăgean în articolul “Politică şi masonerie în serviciul Marii Uniri. Cazul Alexandru Vaida Voevod” citat de Adevarul.ro
În calitatea lui, recunoscută, de membru al Marelui Orient, Vaida a avut prilejul să trateze cu Georges Clemenceau și cu George Lloyd, eforturile lui fiind continuate cu succes de un alt mason, Nicolae Titulescu. La 21 iunie 1923, Vaida-Voievod a fost ales Membru Emerit al Suveranului Sanctuar al României (cu gradul 33), iar în 1928 a fost ales Mare Orator Adjunct.
Născut în comuna Olpret, azi Bobâlna – jud. Cluj, Alexandru a fost medic și parlamentar român în Parlamentul de la Budapesta. La 18 octombrie 1918 acesta, de la tribună, cere dreptul la autodeterminare al românilor, adică dreptul lor hotărî singuri soarta. Românii – ortodocşi sau greco-catolici – au trimis în Parlamentul de la Budapesta oameni cu o educație strălucită, din familii cu ascendență pașoptistă sau memorandistă, adică obișnuiți de acasă că națiunea merită slujită cu efort maxim, timp şi bani. Alexandru Vaida Voevod, de exemplu, se trăgea din Alexandru Bohăţel, unul dintre cei mai apropiați colaboratori ai lui Avram Iancu. După Unirea Transilvaniei cu România și fuziunea naționalilor transilvăneni cu țărăniștii din Vechiul Regat, s-a numărat printre liderii marcanți ai noului Partid Național Țărănesc. A ocupat timp de trei mandate funcția de premier al României, remarcându-se de asemenea la conducerea Ministerului de Interne și a Ministerului de Externe. A sprijinit regimul autoritar al regelui Carol al II-lea, motiv pentru care i-a părăsit pe național-țărăniști și a întemeiat propriul partid. În 1946 a fost pus în arest la domiciliu, la Sibiu, unde și-a petrecut restul vieții, până la moartea sa în 1950, la vârsta de 78 de ani.
Pe terenul de lângă Biserica dintre Brazi din Sibiu Mitropolia Română Unită cu Roma (greco-catolică) a ridicat un monument în cinstea lui Alexandru Vaida-Voevod, care a fost dezvelit în data de 28 noiembrie 2018. Mai multe busturi ale lui Al. Vaida Voevod au fost dezvelite în tara, mai ales în perioada Centenarului Marii Uniri- Alba Iulia, Bistrita, etc.
Citeste mai mult: adev.ro/pbc4py
