Simion Bărnuțiu (1808-1864) a fost preot greco-catolic, istoric, filozof și profesor universitar, unul dintre principalii organizatori ai Revoluției de la 1848 în Transilvania. Bărnuțiu a fost un personaj important pe scena politică a Transilvaniei, reușind să își exprime public ideile sale revoluționare, în esență că fiecare popor trebuie să aibă dreptul la autodeterminare prin respectarea suveranității naționale. Expresia concentrată a gândirii sale politice o constituie Discursul de la Blaj ținut la 2/14 mai 1848 în Catedrala “Sfânta Treime”.
Revoluția odată înfrântă, Simion Bărnuțiu s-a refugiat la Viena și in Italia, la Pavia, până în 1853. După ce își desăvârșește studiile juridice și își ia doctoratul în drept August Treboniu Laurian și Petru Mavrogheni îi fac propunerea de a veni la Iași să predea la universitate, invitație pe care o acceptă din decembrie 1854. În calitatea sa de profesor la Academia Mihăileană (1855-1860) și, apoi, la Universitatea din Iași (1860-1864) unde a rostit discursul inaugural la 1 nov. 1860, Bărnuțiu a format oameni cu o gândire nouă, oameni care, ulterior, au cerut reforme democratice, votul universal, exproprierea moșiilor boierești și a celor mânăstirești.
A fost combătut de Titu Maiorescu care l-a acuzat de antisemitism și de propagarea de idei anarhice.
Despre începuturile activității masonice a lui Simion Barnuțiu nu se cunosc detalii, el fiind identificat cu certitudine abia în 1856 ca maestru al unei loji din Iasi. Totuși, din analiza discursurilor și a corepondenței acestuia reiese că încă din martie 1848, la Sibiu, unde exista o intensă activitate masonică, acesta își exprima nemulțumirea că activitatea sa politică și pedagogică îi răpește timpul necesar participării ”la adunări”. Mai mult, viziunea sa asupra societății este exprimată folosindu-se o sumă de concepte de sorginte masonică (ex: edificiul națiunii, zidire etc) sau folosirea de formule specifice ”Să fie lumină!”. Concret, istoricul Gelu Neamțu identifică cuvântul ”lumină” care apare in discursul său de 25 de ori în diverse forme ”azi e ziua lumiinii”,”lumina istoriei și a libertății” ș.a.m.d.
Discreția, caracterul secretos al lui S.Bărnuțiu erau proverbiale, reieșind și din documentele epocii, fiind descris de Alexandru Papiu-Ilarian drept ”un om misterios si fatal…”.
A mai colaborat în epocă cu Eftimie Murgu, George Sion, Ioan Maiorescu (tatăl lui Titu Maiorescu). Despre A.T Laurian nu știm sa fi fost mason, dar știm cu certitudine ca fiul său Dimitrie Laurian a fost.
Inmormântat la biserica greco-catolică din Bocșa, jud. Sălaj.
